vineri, 24 septembrie 2010

Pași în cuplu - Vrei fericire sau vrei să ai dreptate?

    Cea mai mare problemă într-un cuplu este de obicei capacitatea de a gestiona conflictul. Această capacitate de a gestiona conflictele este de multe ori mult mai dăunătoare decât temele pe care se iscă conflictele. De aceea multe probleme minore ajung să devină motive de ceartă.
   Tocmai din acest motiv cred că dacă cei doi nu sunt în măsură să facă față micilor probleme ce apar, acestea se acumulează în timp generând frustrări. Efectul acestor mici probleme nu ar trebui subestimat niciodată. Se creează aici efectul domino.

Lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasă este principala cauză pentru care partenerii nu reușesc să-și rezolve problemele. Greșeala des întâlnită aici este că în loc să găsească soluții la problemele lor, să le discute, ei devin defensivi, se apără găsind argumente pentru nevinovăția lor și aruncând vinovăția la celălalt(care și el va face la fel: se va apăra)  și nu își asumă responsabilitatea pentru nici o problemă. Asta nu face decât să devieze discuția de la problemă, transformând totul într-o ceartă cu critici, reproșuri și acuzații. Uite așa se naște conflictul "care pe care". Aici trebuie să te decizi: vrei fericire sau vrei să ai dreptate?

Fiecare problemă are o rădăcină. Uneori e dificil să o descoperiți dar nu imposibil, dacă există dorință în acest sens se poate. Un exemplu foarte des întâlnit este lipsa de încredere. Aceasta generează foarte multe discuții dar se pot remedia cauzele.

Implicarea în rezolvare. Atenția trebuie focusată pe partener în cadrul unei discuții. Dacă unul se uită la TV sau face altceva în timp ce celălalt încearcă să discute o problemă serioasă e clar ca nu va simți asta ca un gest de implicare si dorință de a rezolva, va deduce doar ca nu este interesat/ă prea mult.

Dezvoltare. Dezvoltați-vă individual, pe plan profesional și pe plan social fără a uita de țelurile și planurile comune. E foarte important aici să păstrați această balanță: să nu neglijați cuplul dar nici propria persoană. Spun însă aici și de dezvoltarea individuală pentru că modul în care se simte fiecare ca persoană se va reflecta în fiecare relație pe care o va avea, va aduce și în cuplu frustrările personale.

Acceptarea. Aici mă refer la acceptarea partenerului/partenerei, a faptului că există diferențe între voi(e și normal să fie așa) și la acceptarea propriei vulnerabilități-foarte mulți se tem de faptul că dacă se "deschid" prea mult în fața celuilalt vor avea de suferit. "Deschiderea" nu face decât să apropie. Spune-i deschis: "mi-e teamă să mă dezvălui în fața ta pentru că ........." Să nu uităm faptul că deschiderea stă la baza relațiilor interumane, oamenii se apropie pentru că se deschid unul în fața celuilalt, își permit să se cunoască reciproc. Nimeni nu ține mai mult la o persoană străină decât la cineva pe care îl cunoaște. Așadar, nu opune rezistență la a te cunoaște celălalt. Oamenii opun rezistență dintr-un motiv: Rezistența=Frică.

Prietenia. Nu uitațí de prietenia dintre voi. Orice relație debutează prin prietenie, iar acest lucru se pierde de multe ori pe parcurs.

Valorizarea. Partenerul trebuie să simtă faptul că îl valorizezi, acest lucru îi hrănește stima de sine, se va simți impulsionat să devină mai bun, va ști că gasește în tine un sprijin și o motivație. Complimentează lucrurile bune  pe care le face, asta îi va da curaj.

Canalizarea frustrărilor. Înainte să îți verși nervii de la servici acasă gândește-te de două ori dacă merită ca acel om să suporte asta, gândește-te dacă căminul unde trebuia să îți găsești liniștea merită transformat într-un loc care îți generează un alt stres. Unde ai vrea să te întorci acasă: în mijlocul intersecției printre claxoane sau "la umbra nucului bătrân"?

Nu uitați să faceți lucruri împreună, să fiți o echipă. Aici aș aminti și de lucrurile care s-au pierdut pe parcurs. Luați-vă un moment și amintiți-vă ce lucruri făceați odată și vă făceau plăcere. Acestea o să vă reîmprospăteze relația, o să trezească din nou niște emoții și o să vă dați seama ce mult v-au lipsit aceste emoții.

Amintiți-vă lucrurile ce v-au legat, ce v-a atras pe fiecare la celălalt. Spuneți-vă aceste lucruri: "te-am ales pentru că........ sau: mă atragi pentru că........ "

Nevoile. Discutați deschis despre ce are fiecare nevoie să primească de la celălalt și cum se pot satisface acestea.

Și să nu uităm de respect.

8 comentarii:

  1. In toate subiectele atinse de tine am gasit acel ceva care razbate pana la cititor: caldura. Esti foarte explicit in primul rand, iti alegi teme foarte interesante, reusesti sa detaliezi lucruri extrem de importante, concentrezi ideea... si ar fi multe de insirat dar ma opresc aici. Cert este ca acest blog al tau e singurul ce-l urmaresc constant si cu mare interes. Derulezi subiectul atat de transparent, de prietenesc, incat dai senzatia ca ai in fata ta un subiect cu care discuti. In cazul de fata e cititorul.
    Sa mai spun ca aici e adevarata terapie? :)

    *
    Si ca sa revin la tema abordata de tine, pot spune ca nu ar trebui sa ne sperie chiar atat de mult diferentele intr-un cuplu, fiecare pana la urma are personalitatea sa. O copie la indigo al celor doi nu ar face altceva decat sa iti dea senzatia ca te privesti intr-o oglinda. Mie una nu mi-ar place, sau poate ca ma atrag pe mine mai mult diferentele.:)
    Cat despre comunicare, asa e, fara ea niciun cuplu nu rezista. Sau daca se incapataneaza de a sta alaturi numai de dragul sau de ochii lumii, s-ar instaura monotonia si plafonarea, ceea ce ar duce direct la dormitoare separate.:)
    Oricat ar fi de tacuta, de retrasa o persoana, cel de alaturi are resurse destule pentru a reusi sa patrunda in lumea celuilalt. Orice om are un coltisor in suflet care poate fi atins intr-un mod frumos. Important este sa stim sa ne gestionam fata de el gesturile, sentimentele, intelegerea. In definitiv trebuie sa iubim pe cel de langa noi asa cum este el, vorbaret sau tacut. Iar acea "deschidere" de care vorbesti nu face altceva decat sa apropie pe cei doi, chiar daca doar unul se manifesta prin dialog si ofera, iar celalalt doar asista si primeste. Pana la urma nu daruiesti cu ideea de a primi inapoi, ci daruind o parte din tine ajungi sa simti implinirea fiintei tale. Si pot afirma cu certitudine ca oricat de retras in carapace ar fi un individ, in momentul cand e atins de blandetea si afectiunea celuilalt, in timp, cu rabdare, se va deschide si el. Poate ca nu atat de mult cat iti doresti, dar important este sa-i observi stradania. La intelegere si acceptare trebuie sa ne conectam permanent.

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna seara. Imi cer scuze pentru ca am intarziat cu raspunsul. Ma intereseaza un schimb de bannere, daca mai doriti, va rog sa ma contactati. http://www.arinagospodina.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitari pentru continutul acestui blog, din ce am "rasfoit" la prima intrare, articolele denota intr-adevar profesionalism. Bafta in continuare si in cariera!

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro

    RăspundețiȘtergere
  5. Articolul este foarte interesant ! :)

    RăspundețiȘtergere
  6. V-am trecut linkul pe blogul Safe food.- http://nutritie-sanatate.blogspot.com/
    Vă voi citi cu plăcere.

    RăspundețiȘtergere
  7. Multumesc Maria. Ti-am trecut si eu blogul in lista mea.

    RăspundețiȘtergere