vineri, 15 octombrie 2010

Continuați vă rog.....

Dacă vei reuşi să citeşti primele cuvinte, creierul tău va descifra şi restul... În final va trebui să răspunzi la o întrebare: care este ideea ce se desprinde din textul de mai jos? Iată şi "textul":


       0D474, 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4 V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4... M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R .....

22 de comentarii:

  1. Nu merita sa pierzi o viata a construi ceva ce oricum nu o iei cu tine.In schimb poti acorda mai mut timp,admira mai mult natura si pe cei de langa tine.
    Adica cu alte cuvinet:Sunt altele mult mai importane pe lumea asta,decat sa-ti construiesti o viata pe nisip.
    NU ma prea pricep la vorbe dar mi-a placut mult jocul asta si tot ce scri!

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu cred ca fericirea construiri e mai puternica decat dezamagirea distrugerii... plus k amintirea e ceea ce ramane..

    Nu as putea sa stau si sa nu construesc (ma refer in general) doar de frica .. De frica cum ca ceva sau cineva va scrica ce am faurit cu mana mea... voi?



    numele meu e Luiza dar am postat pe anonim pt k nu pot altfel...:D

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte frumos Luiza, mi-a placut maxim asta cu fericirea construirii!

    RăspundețiȘtergere
  4. ...dedicam mult timp din viata noastra construind ceva si asteptam cu sufletul la gura sa ajungem la finalul ''operei noastre'',fara sa ne bucuram de momentele pe care le petrecem construind;framantarile,necazurile si bucuriile momentului,insasi bucuria de a face ceva...e ca si cum tot timpul vietii am astepta moartea,ca rezultat final,uitand sa ne bucuram de viata!!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Dedicam mult timp din viata noastra, dar.... atunci cand se intampla sa dispara nu ma voi opri coplesit de tristete, de dezamagire si nici de durere ci voi construi!!! ...mai departe, cu iubire. E singura certitudine !

    RăspundețiȘtergere
  6. Dedicam mult timp din viata noastra construind ceva, dar ...atunci cand se intampla sa dispara nu ma voi opri coplesit de tristete, de dezamagire si nici de durere, ci voi construi!!! ....mai departe cu iubire. E singura certitudine !

    RăspundețiȘtergere
  7. în viață de obicei ni se taie firu și ne găsim aruncați undeva fără scop și nu, în momentu ăla nu suicidu e singura salvare, ci luatul de la capăt, la clădirea unui viitor mai grandios, mai minunat, iar când ne vom vedea sus, nu ne va mai păsa că ne vom prăbuși, prăbușirea oricum este inevitabilă, dar trăirile acumulate pe parcurs, clipele de râs nebunesc, ne vor fi alături o viață întreagă.

    RăspundețiȘtergere
  8. bun, am citit, am descifrat si creierul s'a adaptat la inlocuirea literelor cu cifre intr-un limbaj codat.
    recunosc ca e foarte obositor. mai bine scriai tot textul in clar. daca nu, care e motivul pt care l-ai codat ?


    continuarea mea este:

    [dedicam mult timp din viata noastra construind ceva dar...] toate constructiile sunt niste castele de nisip ce pot fi daramate de un val, mai devreme sau mai tarziu.
    Ne dedicam timp mult atingerii unor obiective dar uitam de noi in toata calatoria asta.
    Si apoi suntem distrusi cand castelul nostru se pabruseste.

    Lectia de viata: nu conteaza prea mult ce se intampla cu acest castel , ceea ce conteaza este cum reactionam noi fata de aceasta experienta.
    Eu unul aleg sa merg mai departe incantat si bucuros de experienta traita.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mi-am dat seama ca pierderea unui lucru contruit de noi in care s-au investit sentimente,timp nu trebuie sa ne afecteze si ca viata merge inainte si sa o luam de la inceput bucurandu-ne de tot ce ne inconjoara...

    Asta a venit intr-un moment putin mai greu al meu si m-a ajutat sa-mi dau seama de unele lucruri...
    Iti citesc de ceva vreme blogul si faci o treaba foarte buna.Mult succes in continuare.

    RăspundețiȘtergere
  10. Salut Alex, am primit acest text printr-un email si mi-a placut. De aici mi-a venit ideea de a-l posta dar fara sfarsit pentru a da ocazia fiecarui cititor sa isi poata proiecta propria concluzie. Am preferat asa codat pentru ca nu strica sa mai depuna un pic de efort si creierasele noastre intoxicate de media.:)

    RăspundețiȘtergere
  11. buna bogdan ... interesant text. si continuarea mea: nu construim pentru vesnicie, ci pentru un timp, mai mare sau mai mic, depinde de cum vin valurile "vetii" ... sa invatam sa pretuim momentul si sa ne bucuram de lucrurile, chiar faptele, mici. in timp ce construim, sa ne bucuram de ceea ce facem pentru ce ne dorim sa iasa la final. si, daca nu iese asa cum ne dorim, sa ne bucuram ca am facut ceva.sa incercam din nou, sa nu fim dezamagiti, sa gandim ca va iesi ceva si mai bun.

    RăspundețiȘtergere
  12. Pentru un blogger activ, oportunitatea ideala de a imbina placerea cu afacerile o constituie publicitatea prin intermediul blogurilor: scrii de placere si esti platit pentru opiniile tale.
    Blog Money iti poate asigura un venit continuu, fara a te priva de confortul caminului tau.
    Incearca si tu acum accesand acest link !!!
    http://aff.blogmoney.com?aid=2250&acid=187
    Succes !!!

    RăspundețiȘtergere
  13. Foarte frumos jocul tau :)
    Si cum nu ma pot abtine, continuarea mea este : poti sta pe o plaja admirand valurile si soarele, dupa cum poti face toate acestea construind in acelasi timp.
    Eu tocmai am inceput acum sa construiesc un pod , asa ca expresie a comunicarii.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Daca am trai doar momentul fara a analiza mereu ...
    Daca ne-am bucura de soare,fara sa ne plingem ca arde...
    Daca am zambi doar atunci cand ni se strica ceva...
    Daca am construi doar de dragul de-a construi,bucurandu-ne de acele clipe...
    Daca nu ne-am mai atasa de lucruri...
    Daca....
    Am fi atat de fericiti...

    RăspundețiȘtergere
  15. Frumos,prima data cand am facut acest text in urma cu ceva ani am zambit si mi-am dat seama ca omul are destule resurse mentale daca isi doreste.Totul depinde de noi,de vointa noastra si de factorii mediului.Spor in toate si mult succes in continuare.Sarbatori fericite Bogdan Vladescu,atat tie cat si celor dragi tie!

    RăspundețiȘtergere
  16. Asa este Love, resursele sunt intotdeauna in noi iar terapia nu face altceva decat sa le scoata din "dulapul" de unde s-au ascuns ele bine:)
    Multumesc pentru urari si iti doresc si eu numai fericire de sarbatori.

    RăspundețiȘtergere
  17. Multumesc frumos pentru urari si pentru "vizita" pe site.Sper ca ai gasit ceva interesant.Succes in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  18. Acum am descoperit si eu blogul tau, cam tarziu se pare,dar stii tu (mai bn mai tarziu decat niciodata) super interesata munca pe care o depui aici. Felicitari! :) Cat desprea acest text, pot zice ca mi-a placut si ideea cum e scris, si ceea ce vrea el sa zica. Construim toata viata, case una alta, si la urma nu luam cu noi decat doua scandure si doua cuie, si un suflet plin de pacate. Pt ce toate astea !? Poate pentru ca asa suntem noi oamenii, asa suntem facuti :-s .. Mihaela :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Multumesc Mihaela pt interesul fata de blog si te mai astept pe aici. Iti urez si bun venit pe blog cu aceasta ocazie.

    RăspundețiȘtergere