luni, 13 mai 2013

Noroiul de pe noi

Deplasarea si proiectia sunt doua mecanisme defensive definite de psihanaliza. Proiectia este atunci cand atribuim unor persoane calitati, defecte, sentimente sau trasaturi de caracter care sunt greu de acceptat sau nu sunt cunoscute de propria persoana. Deplasarea este asocierea unei emotii cu alte persoane, obiecte sau evenimente decat cele ce au provocat emotia respectiva. Este ca atunci cand o persoana vine acasa incarcata negativ dupa o cearta cu seful si isi varsa furia asupra familiei. A deplasat furia catre o alta persoana, nu catre aceea care generase emotia respectiva. Facem aceste lucruri in viata de zi cu zi, de cele mai multe ori fara sa ne dam seama de ele. Din moment ce se numesc mecanisme defensive inseamna ca ne apara de ceva. Ne apara de imaginea proasta pe care ar putea sa o vada cel mai mare critic al nostru: noi insine! Criticul care pune atata presiune pe noi incat ne impinge sa facem tot felul de actiuni poate poate il pacalim…….sa salvam planeta si balenele(ca fetele de la Miss Univers ), sa salvam cainii si sa militam exagerat impotriva oricarei nedreptati care ne iese in cale.

Asta ca sa nu vedem propriile noastre nedreptati pe care le facem, sa nu vedem barna din ochiul nostru. Aruncam furia impotriva altora ca sa evitam depresia (depresia este furie indreptata catre propria persoana). E mai usor sa aruncam pe altii, sa deplasam, e mai usor sa ii salvam pe altii ca sa nu ne luptam cu propriile noatre slabiciuni.

A ne asuma e lucru de mare pret. Observ ca si ca natiune noi nu prea avem obiceiul sa ne asumam lucruri: intotdeauna sunt altii de vina( vorba cantecului cu americanii-s de vina…..), statul sa ne dea, sa ne faca, sa ne dreaga etc. Pana si la fotbal noi ramanem mereu la mana sortii(nu a noastra) si ne calificam la campionatul mondial de fotbal doar daca cutare face egal cu nu stiu cine……nu facem noi lucruri pentru asta….altii sa faca egal ca sa ne avantajeze pe noi.

Noi niciodata nu suntem patati cu vreo vina…..noi doar am luat noroiul de pe noi si l-am aruncat in altii crezand ca asta ne spala pe noi.

Am face orice sa evitam confruntarea cu propria persoana pentru ca este cel mai de temut adversar deoarece ne stie toate slabiciunile. Sigur ca nu intotdeauna facem toate aceste lucruri constient….. inconstientul poate dezvolta toate aceste strategii, e instinctiv sa ne ferim de lucrurile care ne pot face rau. Mintea noastra e ca o sabie cu doua taisuri: ne poate ajuta dar ne poate face si rau prin gandurile negative pe care, din pacate, le antrenam in mod excesiv.

Asa nu facem decat sa evitam propria salvare si incercam intr-un mod lamentabil sa pacalim acel critic interior. E ca si cum pictam oglinda frumos …poate asa ne arata mai frumosi, ca un Photoshop pentru imaginea noastra de sine.


www.bogdanvladescu.com

2 comentarii:

  1. multumesc bogdan eu m-a aflu in situatia descrisa de tine sunt sagetator si parca as vrea s-a schimb lumea dar nu sunt in stare s-a ma schimb pe mine ,nu sunt un om vicios dar as ajuta orice persoana in afara de mine . de ce am acest caracter ? de ce m-a port de parca eu nu mai exist si nu mai am nici-un sens in viata dar exista alti pt care pot lupta dar de fapt m-au dus la dezastru psihic si mental ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna seara, eu nu iti cunosc istoria de viata ca sa ma pot pronunta legat de motivele pentru care tu faci asta dar.....orice comportament are in spate un beneficiu, deci e posibil ca tu sa ai ceva sau sa fi avut candva ceva de castigat din acest comportament.

    RăspundețiȘtergere